portocale roșii

Lăsați-mă singură. Nu-mi dați importanță. Oh, dar mai bine...nici nu citii asta.
Decât să cred că aș fi putut fi altfel, mai bine mă sufoc dându-ți ție de veste că nu am plecat-tot aici sunt.

Iată cum puritatea cuvintelor a dispărut într-o lume fără început unde toți s-au ascuns pentru a asculta revolta unei inimi înjunghiate. Nu se va produce nicio mobilitate în incertitudinea panoramică de altfel, a acestui platou, iar tăcerea iși va face auzit ecoul străpungând totul. Am să mă pot privi în soare atunci când îmi voi îngropa ziua și...