O zi în care toți îmi sunt străini - departe de orice înțelegere

Sunt femeie. Ar trebui ca toate acestea să-mi fie la îndemână. Dar eu nu pot nici măcar surâde așa cum o fac ele. „Celelalte”. Pot doar să stau și să distrug acele legături blocate în propria-mi izolare, asigurându-mă mereu că ceea ce mă îndepărtează este intoleranța de a găsi vreo cale mai oportună.
Sunt trecută cu vederea - asta m-a otrăvit... un timp. Apoi am negat totul. M-am negat în speranța că poate zâmbetele lor vor deveni treptat ceva fad, ceva care să nu conteze. M-am revoltat; încă mă mai târgui.
Nu vreau niciun sfat, nicio mirare.
Mi se lua viața de pe chip când eram privită; în același timp nimic nu mă făcea să mă simt mai neștiută de nimeni.

Stând...

„Cursă” de Octavian Paler

Mai departe de moarte, mai departe de viață,

mai departe de dragoste, mai departe de mine,

mai departe de noi,

mai departe de cei care-am fost,

de cei care-am fi putut deveni.

Și cursa continuă.